Unde produc panourile fotovoltaice cel mai mult în România

Un kilowatt-vârf (1 kWp) de panouri orientate spre sud produce în România, în medie, între 1.049 kWh pe an la Brașov și 1.265 kWh pe an la Craiova. Sudul țării, Câmpia Română și Dobrogea au cele mai mari valori, iar nordul și zonele dintre munți pe cele mai mici. În București, 1 kWp produce 1.247 kWh pe an.

Tabelul complet, pentru reședința fiecărui județ și pentru sisteme de 1, 3, 5 și 10 kWp, e pe pagina Cât produce 1 kWp în fiecare județ. Aici explicăm ce arată cifrele și cât contează ele pentru o casă.

Datele vin din PVGIS 5.3, instrumentul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene: medii pe anii 2005–2023, descărcate pe 21 octombrie 2026.

Sudul și Dobrogea, pe primele locuri

Cele mai mari valori pentru 1 kWp, în kWh pe an:

• Dolj (Craiova): 1.265
• Constanța: 1.263
• Călărași: 1.258
• Giurgiu: 1.255
• Tulcea: 1.254

Cele mai mici:

• Brașov: 1.049
• Caraș-Severin (Reșița): 1.081
• Maramureș (Baia Mare): 1.111
• Suceava: 1.138
• Sălaj (Zalău): 1.145

Între primul și ultimul punct, diferența e de 21%. Pe regiuni, Sud-Muntenia, București-Ilfov, Oltenia și Sud-Estul au medii de 1.243–1.247 kWh, iar Vestul, Nord-Estul, Centrul și Nord-Vestul de 1.152–1.167 kWh.

Ce înseamnă pentru un sistem de 5 kWp

Producția crește proporțional cu puterea instalată, deci un sistem de 5 kWp produce de cinci ori valoarea pentru 1 kWp:

Orașul	5 kWp, kWh pe an
Constanța	6.315
București	6.235
Timișoara	6.050
Cluj-Napoca	5.850
Iași	5.825
Brașov	5.245

Același sistem produce în București cu circa 385 kWh pe an mai mult decât la Cluj-Napoca, adică cu aproximativ 7%. Diferența contează la dimensionarea sistemului: pentru același consum, în nord poate fi nevoie de puțin mai multă putere.

Pe acoperișul tău, orientarea contează mai mult decât județul

În cele 11 județe din sudul țării în care montăm, de la București și Ilfov la Constanța, 1 kWp produce între 1.226 kWh (Prahova) și 1.263 kWh (Constanța) pe an: o diferență de doar 3%.

Orientarea și înclinarea panourilor schimbă mult mai mult. În București, față de panourile spre sud, la unghiul optim:

• spre sud-est sau sud-vest: cu aproximativ 6% mai puțin;
• spre est sau vest: cu aproximativ 20% mai puțin;
• pe un acoperiș puțin înclinat, la 15°: cu aproximativ 5% mai puțin;
• montate orizontal: cu aproximativ 14% mai puțin.

Mai multe despre unghiuri găsești în articolul despre orientarea și înclinarea panourilor.

Vara și iarna

În București, 1 kWp produce 144 kWh în iulie și 52 kWh în decembrie, de aproape trei ori mai puțin. Lunile de la noiembrie la februarie aduc împreună circa 20% din producția anului, iar zăpada care rămâne zile întregi pe panouri scade și mai mult producția de iarnă.

De ce Brașovul iese ultimul

Brașovul și Reșița sunt lângă munte, iar relieful din jur ascunde soarele când e jos pe cer, mai ales iarna. Fără această umbră, PVGIS ar da 1.095 kWh la Brașov și 1.134 kWh la Reșița. O casă pe teren deschis, în afara orașului, poate produce mai mult decât valoarea din tabel.

Cum folosești cifrele

Valorile sunt medii pe 19 ani, nu o garanție: de la un an la altul, producția se abate cu 3–5% de la medie. Nu includ umbrele de la copaci, clădiri sau coșuri și nici opririle sistemului.

Pentru casa ta, calculatorul de ofertă cere producția tot de la PVGIS, pentru localitatea ta și cu orientarea pe care o alegi. Cum ajunge la puterea recomandată și la economie, pas cu pas, vezi pe pagina Cum calculăm.

Surse

• PVGIS 5.3, Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene: re.jrc.ec.europa.eu/pvg_tools, date PVGIS-SARAH3 pentru anii 2005–2023, consultat pe 21 și 24 octombrie 2026.
• Metodologia completă, cu parametrii fiecărui calcul: Cât produce 1 kWp în fiecare județ.